informatii gorjene
joi, 9 septembrie 2010
Pandurii riscă să piardă toate meciurile cu 3-0 pînă la final!
În aceste condiții Universitatea Craiova va cîștiga meciul cu 3-0. Formația gorjeană va evolua în etapa a 8-a în deplasare, cu Victoria Brănești.
Din datoria de un milion de euro, pe care LPF decisese că o au ca urmare a transferului lui Iordache la AEK Atena, gorjenii au achitat jumătate, tocmai pentru a putea juca, dar au dus cazul în instanța civilă, unde au cîștigat. Au motivat că jucătorul a plecat de la Pandurii liber de contract, iar Dinamo a susținut că echipa lui Condescu se obliga să plătească 1.000.000 de euro la orice transfer sau dacă jucătorul era declarat liber.
Astăzi, LPF a dat din nou dreptate Dinamoviștilor și a anunțat că meciul Pandurii-Craiova, programat luni, de la ora 20:00, pe DigiSport, nu se va mai disputa din cauza neplății celor 550.000 de euro solicitați de Dinamo. Craiova cîștigă cu 3-0 la masa verde, rezultat care se va consemna la fiecare meci al celor din TG Jiu de acum încolo pînă cînd se vor achita banii. Pandurii-Dinamo s-a disputat în etapa a 3-a, scor final 2-2.
Ce părere ai despre acest scandal aparut în fotbalul românesc? Cine crezi că are dreptate?
miercuri, 8 septembrie 2010
Microbuzele şcolare din Gorj, fără şoferi
Şi peste câteva zile începe noul an şcolar, iar părinţii au declarat că în aceste condiţii îşi vor ţine copiii acasă.
Cu câteva zile înainte de începerea anului şcolar, 11 localităţi din Gorj au rămas fără omul care conduce microbuzul şcolii. Inspectorul general şcolar adjunct din Gorj, Gheorghe Mitescu susţine că în 11 localităţi din judeţ au fost daţi afară şoferii care conduceau microbuzele şcolare. Primarii susţin că au fost nevoiţi să dea afară aceşti angajaţi.
“Mi-a fost foarte greu să iau această decizie, însă, nu puteam să dau afară ceilalţi salariaţi pentru că asta însemna să pierd proiectele cu fonduri europene, unde erau trecuţi funcţionari din cadrul instituţiei”, explică primarul comunei Leleşti, Marian Rotaru. Părinţii au rămas surprinşi de o astfel de măsură şi spun că, în aceste condiţii, nu-şi mai trimit copiii la şcoală.
sâmbătă, 4 septembrie 2010
Festivalul toamnei la Ranca
joi, 2 septembrie 2010
Turismul in Gorj partea 3
La frumusetile peisagistice din judetul Gorj contribuie asezarea geografica in imediata apropiere a masivelor muntoase Paring, Godeanu si Cernei, locuri in care natura este surprinsa in cele mai inedite ipostaze.
Numeroase pesteri si chei, paduri cu raritati si plante endemice, sunt locuri in care turistii revin, atrasi de acest pitoresc colt de tara. Datorita interesului lor stiintific, unele obiective naturale au fost declarate monumente ale naturii.
Valea Cernei se intinde de-a lungul unui culoar tectonic, strabatand muntii Godeanu si Mehedinti, la o altitudine amplitudinala cuprinsa intre 500 si 700 de metrii. Se remarca prin importante fenomene carstice, dintre care se retin: Culmea Geanturilor Cernei, sectorul Ciucevelor, Rezervatia Fauna Craiova, Cheile Corcoavei, Muntele Piatra Closanilor.
Cheile Corcoavei, situate la circa 40 de kilometrii amonte de Baile Herculane, sunt taiate intr-un mic masiv de calcare situate in albia Cernei. Desi au o lungime de doar 200 de metri, sunt extrem de interesante, prin multimea de forme pe care le cuprind. Fundul cheilor este sapat in marmite de 4-6 metri, cele 20 de pesteri totalizand aproape 400 metri de galerii.
Cheile Sohodolului, formate de raul cu acelasi nume, sunt magnifice si se dezvolta pe circa 10 kilometrii, fiind unice prin tunelele sapate de apa in peretii Cladirii si Narilor, a cascadelor colorate, care cad din versanti numai in perioadele cu ploi, precum si prin curioasa forma carstica ramasa suspendata, „Inelul".
Cheile Oltetului, impresionante prin salbaticia si ingustimea lor, sunt considerate printre cele mai pitoresti din tara. Pe malul stang al raului, la intratrea in chei, se afla Pestera Polovragi, situata la 670 de metrii si la 20 metrii diferenta fata de apele raului. "Culoarul Stalpului", "Culoarul Liliecilor", "Sectorul Ogiva' abunda in formatiuni carstice.
Numeroasele pesteri din judetul Gorj au fost declarate fie rezervatii speologice, fie stiintifice, fie monumente ale naturii. Astfel, Peştera Cioaca cu brebenei este ocrotita pentru cristalele de calcita pura vermiforme si transparente. O rezervatie speologica de 10,2 hectare se gaseste in comuna Pades. In carstul mehedintean (comuna Tismana) se poate vizita Peştera Gura Plaiului, interesanta prin endemismul regional caleopterul Tismanella Chappusi, aflat in numar extraordinar de mare.
Faima de cea mai frumoasa pestera din tara este atribuita Peşterii de la Closani, declarata rezervatie stiintifica, unde s-a amenajat si singurul laborator speologic subteran din tara. In marginea sudica a Carpatilor Meridionali se afla Pestera Muierii (18,75 hectare), continand un adevarat cimitir de oase ale ursului de caverna, precum si importante orizonturi de culturi paleolitice.
Numeroase sunt si rezervatiile forestiere sau mixta, in majoritate paduri batrane, cum sunt: Padurea de castan dulcesau bun Pocruia-Tismana (1251,9 ha.) si Dumbrava Tismanei, Padurile Rachiteaua (1200 ha.) si Chitu-Bratcu (1319 ha.), precum si padurea Botorogi, de langa Tg-Jiu.
La inceputul anului 2002 Gorj se gaseau 28 de unitati de cazare turistica, dintre care 7 hoteluri, 1 motel, 4 cabane turistice, 2 campinguri, 2 vile turistice.
Capacitatea de cazare turistica era de 1258 locuri, repartizate astfel: 839 in hoteluri, 50 in hanuri si moteluri, 134 in cabane turistice, 20 in campinguri, 68 in vile turistice.
Capacitatea de cazare turistica in functiune a fost in anul 2001 de 409,6 mii locuri-zi, majoritatea in hoteluri (70,7%).
Numarul total al turistilor cazati in anul 2001 a fost de 46,4 mii persoane, cei mai multi dintre acestia in hoteluri (73,5%), urmate de cabane turistice si hanuri si moteluri (7,5%) si vile turistice (4%).
Fluxurile turistice au fost formata in majoritate din turisti din tara (peste 95%), acestia preferand ca spatii de cazare hotelurile in proportie de 74,1% si cabanele turistice 7,7%.
Numarul innoptarilor a fost de 103,2 mii, dintre care 78,1 mii in hoteluri; 2,4 mii in hanuri in moteluri; 5,2 mii in cabane turistice. Cele mai multe innoptari au revenit turistilor din tara 98,8 mii.
miercuri, 1 septembrie 2010
Turismul in Gorj partea 2
Privelistea, absolut magnifica, zapada multa si aerul de munte reprezinta o atractie pentru schiori, care in fiecare week-end iau cu asalt localitatea gorjeana.
marți, 31 august 2010
Turismul in Gorj
La o altitudine de 340m, in zona Subcarpatilor Meridionali, la 32km de Targu Jiu si 18 km de Targu Carbunesti se afla o frumoasa statiune de vara.
Statiunea balneara este cunoscuta inca din timpul romanilor, dovada fiind inscriptia zeilor medicinei Aesculap si Hygia de marcus Tiberius Marcianus.
Tot in acest loc, intr-un manuscris pastrat de la Panfil Polonic, se semnalau urme de zidarie pe o mare suprafata de teren, pietre sculptate, figrine de lut, o statuie din piatra, sageti, zabal etc. In prezent pe raza localitatii se cunosc mai multe puncte de interes arheologic, majoritatea specifice epocii romane: "Turita", "La Hotar", "Jidovii", "Grui", "La Buha".
Apele terapeutice din statiunea Sacelu au o importanta deosebita, continand iod, stontiu, litiu, brom, fiind indicata in tratarea afectiunilor reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara), afectiuni reumatismale inflamatorii, articulare, afectiuni posttraumatice, afectiuni neurologice, afectiunile tubului digestiv, hepatobiliare si ale cailor urinare.
Statiunea dispune de o baza moderna de tratament, avand o capacitate de 380 de locuri, cu instalatii pentru bai in cada cu apa minerala, inpachetari cu namol, electro terapie, bai galvanice, dus subacvat, aerosoli, sali gimnastica medicala.
In statiune functioneaza Complexul de cazare si alimentatie publica "Sacelata", cu hotel, restaurant, cantina.
Complexul Lainici, Manastirea Lainici
In secolul al XIV-lea, Sfantul Nicodim s-a stabilit intr-o pestera, in apropierea Manastirii Lainici, fiind trimis in Tara Romaneasca pentru a fi sustinatorul ortodoxiei. Sfantul Nicodim a fost ctitorul manastirilor Vodita si Tismana, in care a trait pana la sfarsitul vietii sale.
Sfanta manastire a trecut prin momente foarte grele, fiind distrusa din ordinul imparatesei Maria Tereza. Desi manastirea nu facea parte din imperiul austro-ungar, situandu-se la cativa km de granita, totusi a cazut in mainile puterilor antiortodoxe de la Viena. Dupa aceasta intamplare, schitul a fost refacut de cativa boieri intre anii 1810-1817, care l-au construit din piatra, avand zidurile cu o grosime de pana la un metru.
In interiorul manastirii se gasesc deosebite fresce care dateaza din anul 1860 si un iconostas format din icoane apartinand stilului bizantin.
La Manastirea Lainici s-a adapostit insusi Tudor Vladimirescu, care, dorind sa porneasca tara impotriva turcilor, era cautat de catre acestia pentru a-l omori. In anul 1817, turcii au distrus asezarea monahala si l-au decapitat pe calugarul Maxim, nereusind sa dea de urmele lui Tudor Vladimirescu.
In noua biserica se afla o icoana facatoare de minuni adusa chiar de la Muntele Athos, care este unica in Romania. Icoana Maicii Domnului „Grabnic ascultatoare” este pictata pe lemn de santal si placata cu o imensa mantie de argint aurit. O caseta aurita se afla in fata altarului, care aduna puterile multor Sfinti ai Rasaritului.
Biserica cea mare, construita ulterior, poarta hramul „Izvorul Tamaduirii”, iar in cadrul Manastirii Lainici este incadrat si Schitul Locurele.
Complexul monahal Lainici reprezinta un important loc de pelerinaj al tuturor credinciosilor romani, iar sfanta manastire este cunoscuta si sub denumirea de „mireasa defileului”. Sfanta asezare si-a primit numele atat de la pozitionarea sa in defileul Jiului, cat si datorita fatadei sale de un alb impecabil.
- va urma -