Monumente ale naturii si rezervaţii naturale
La frumusetile peisagistice din judetul Gorj contribuie asezarea geografica in imediata apropiere a masivelor muntoase Paring, Godeanu si Cernei, locuri in care natura este surprinsa in cele mai inedite ipostaze.
Numeroase pesteri si chei, paduri cu raritati si plante endemice, sunt locuri in care turistii revin, atrasi de acest pitoresc colt de tara. Datorita interesului lor stiintific, unele obiective naturale au fost declarate monumente ale naturii.
Valea Cernei se intinde de-a lungul unui culoar tectonic, strabatand muntii Godeanu si Mehedinti, la o altitudine amplitudinala cuprinsa intre 500 si 700 de metrii. Se remarca prin importante fenomene carstice, dintre care se retin: Culmea Geanturilor Cernei, sectorul Ciucevelor, Rezervatia Fauna Craiova, Cheile Corcoavei, Muntele Piatra Closanilor.
Cheile Corcoavei, situate la circa 40 de kilometrii amonte de Baile Herculane, sunt taiate intr-un mic masiv de calcare situate in albia Cernei. Desi au o lungime de doar 200 de metri, sunt extrem de interesante, prin multimea de forme pe care le cuprind. Fundul cheilor este sapat in marmite de 4-6 metri, cele 20 de pesteri totalizand aproape 400 metri de galerii.
Cheile Sohodolului, formate de raul cu acelasi nume, sunt magnifice si se dezvolta pe circa 10 kilometrii, fiind unice prin tunelele sapate de apa in peretii Cladirii si Narilor, a cascadelor colorate, care cad din versanti numai in perioadele cu ploi, precum si prin curioasa forma carstica ramasa suspendata, „Inelul".
Cheile Oltetului, impresionante prin salbaticia si ingustimea lor, sunt considerate printre cele mai pitoresti din tara. Pe malul stang al raului, la intratrea in chei, se afla Pestera Polovragi, situata la 670 de metrii si la 20 metrii diferenta fata de apele raului. "Culoarul Stalpului", "Culoarul Liliecilor", "Sectorul Ogiva' abunda in formatiuni carstice.
Numeroasele pesteri din judetul Gorj au fost declarate fie rezervatii speologice, fie stiintifice, fie monumente ale naturii. Astfel, Peştera Cioaca cu brebenei este ocrotita pentru cristalele de calcita pura vermiforme si transparente. O rezervatie speologica de 10,2 hectare se gaseste in comuna Pades. In carstul mehedintean (comuna Tismana) se poate vizita Peştera Gura Plaiului, interesanta prin endemismul regional caleopterul Tismanella Chappusi, aflat in numar extraordinar de mare.
Faima de cea mai frumoasa pestera din tara este atribuita Peşterii de la Closani, declarata rezervatie stiintifica, unde s-a amenajat si singurul laborator speologic subteran din tara. In marginea sudica a Carpatilor Meridionali se afla Pestera Muierii (18,75 hectare), continand un adevarat cimitir de oase ale ursului de caverna, precum si importante orizonturi de culturi paleolitice.
Numeroase sunt si rezervatiile forestiere sau mixta, in majoritate paduri batrane, cum sunt: Padurea de castan dulcesau bun Pocruia-Tismana (1251,9 ha.) si Dumbrava Tismanei, Padurile Rachiteaua (1200 ha.) si Chitu-Bratcu (1319 ha.), precum si padurea Botorogi, de langa Tg-Jiu.
La inceputul anului 2002 Gorj se gaseau 28 de unitati de cazare turistica, dintre care 7 hoteluri, 1 motel, 4 cabane turistice, 2 campinguri, 2 vile turistice.
Capacitatea de cazare turistica era de 1258 locuri, repartizate astfel: 839 in hoteluri, 50 in hanuri si moteluri, 134 in cabane turistice, 20 in campinguri, 68 in vile turistice.
Capacitatea de cazare turistica in functiune a fost in anul 2001 de 409,6 mii locuri-zi, majoritatea in hoteluri (70,7%).
Numarul total al turistilor cazati in anul 2001 a fost de 46,4 mii persoane, cei mai multi dintre acestia in hoteluri (73,5%), urmate de cabane turistice si hanuri si moteluri (7,5%) si vile turistice (4%).
Fluxurile turistice au fost formata in majoritate din turisti din tara (peste 95%), acestia preferand ca spatii de cazare hotelurile in proportie de 74,1% si cabanele turistice 7,7%.
Numarul innoptarilor a fost de 103,2 mii, dintre care 78,1 mii in hoteluri; 2,4 mii in hanuri in moteluri; 5,2 mii in cabane turistice. Cele mai multe innoptari au revenit turistilor din tara 98,8 mii.